Skip to content


Martijn van Kogelenberg, Motive Matters! An exploration of the notion ‘deliberate breach of contract’ and its consequences for the application of remedies, Intersentia, 243 p., 2013 [Gina Orga-Dimitriu]

Martijn van Kogelenberg

Motive Matters! An exploration of the notion ‘deliberate breach of contract’ and its consequences for the application of remedies

Intersentia, 2013, 243 p., ISBN 978-1-78068-163-4

Scurt expozeu

Descrierea lucrării[1]. Lucrarea este o pledoarie în sprijinul ideii conform căreia, în funcţie de cauzele de neexecutare a obligaţiilor contractuale, urmează a fi reţinute consecinţe juridice diferite. Analiza este făcută cu referire particulară la ceea ce legislaţiile de common law [dreptul anglo-saxon, dreptul cutumiar] numesc „deliberate breach of contract” (sau, în formula de abordare proprie dreptului continental, neexecutarea intenţionată a obligaţiilor contractuale) sub aspectul naturii şi intensităţii remediilor (sau, în terminologia comună legislaţiilor romano-germanice a drepturilor recunoscute în favoarea creditorului în caz de neîndeplinire a obligaţiilor contractuale). „Deliberate breach of contract”/neexecutarea intenţionată a obligaţiei contractuale necesită un răspuns diferit şi, practic, mai sever din partea legiuitorului, întrucât punerea la dispoziţie a unor remedii identice pentru toate cazurile de încălcare a obligaţiilor contractuale ar reprezenta o ameninţare pentru încrederea părţilor în dreptul contractual.

Această realitate trebuie să se reflecte în amenajarea dată remediilor şi, în consecinţă, prerogativele recunoscute creditorului trebuie să fie în mod adecvat concepute. În general, autorul argumentează că partea prejudiciată prin „deliberate breach of contract” ar trebui să beneficieze de un puternic drept de a cere executarea silită a contractului, de a avea un acces mai uşor la daune-interese şi chiar de a le primi într-un cuantum mai mare. Argumentele invocate în sprijinul concepţiei propuse sunt extrase din cercetarea juridică de tip comparat – sub forma, în principal, a studiului hotărârilor judecătoreşti, a contribuţiilor academice şi a altor surse juridice: în alţi termeni, respectând abordarea juridică clasică – precum şi din literatura juridică şi economică.

Şi despre cuprins. Sintetizând liniile generale în care a fost gândit cuprinsul lucrării, aceasta debutează cu o descriere a semnificaţiilor noţiunilor de contract, neexecutarea obligaţiilor contractuale şi a consecinţelor neexecutării (mai exact a remediilor oferite creditorului) nu numai din perspectiva comparativă a abordării proprii sistemului de common law [drept cutumiar] şi a celui romano-germanic ci şi cu referire la instrumentele de soft law[2] (PECL[3], DCFR[4] şi PICC[5]), respectiv la relativ recenta propunere de regulament privind un drept comun european în materie de vânzare[6].

Neexecutarea contractului face obiectul unor concepţii relativ diferite după cum aceasta intervine în caz de:

- imposibilitate materială de executare, i) abordarea obiectivă proprie dreptului englez prin recursul la noţiunea specifică de „frustration fiind diferită de ii) concepţia subiectivă proprie dreptului francez prin recursul la forţa majoră,

- neexecutarea contractului în absenţa imposibilităţii materiale de executare cu i) formula continentală constând în prevalenţa regulii executării în natură a obligaţiei contractuale şi cea a ii) common law-ului caracterizată de prioritatea acordată executării prin echivalent, dat fiind rolul redus al executării în natură (specific performance), aceasta din urmă având un caracter excepţional, fiind un remediu de equity pentru a controla consecinţele injuste.

Această distincţie merită a fi reţinută şi prin raportare la diferenţierea pe care noul Cod civil (art. 1516, 1556-1557 NCC) a înţeles să o facă între neexecutarea fără justificare a obligaţiei contractuale de către creditor şi neexecutarea din cauze justificate (excepţia de neexecutare şi imposibilitatea de executare) şi consecinţele diferite ataşate acestora.

Cititorul este familiarizat cu înţelesul noţiunii specifice de „breach of contract” care, în dreptul englez, semnifică „neexecutarea oricărei obligaţii contractuale [....] şi care nu poate fi reţinută decât în situaţia în care creditorul poate pretinde daune-interese pentru neexecutare, altfel zis dacă neexecutarea nu este consecinţa unei cauze exoneratorii” (potrivit comentariilor la art. 8.101 din capitolul 8 Non-performance and remedies in general din PECL). În alţi termeni, recurgând şi la interpretările doctrinei de drept comparat, „există breach of contract din moment ce o obligaţie nu a fost executată de o parte care nu se poate apăra invocând frustration” (a se vedea R. Cabrillac, Droit européen compare des contrats, LGDJ, 2012, n. 245, p. 167).

Autorul continuă cu dezvoltări asupra aşa-numitei „deliberate breach of contract” (al cărei echivalent în dreptul continental este neexecutarea intenţionată a obligaţiilor contractuale) – o noţiune despre care afirmă că ar putea fi analizată, dar nu definită – precum şi a consecinţelor acesteia asupra remediilor. Sunt detaliate aspecte privind unele concepte specifice precum: „expectation interest” (reprezentând paguba generată de neexecutare şi a cărei despăgubire permite creditorului de a fi adus în situaţia în care ar fi fost dacă debitorul şi-ar fi îndeplinit obligaţiile contractuale), noţiune pe care dreptul englez o delimitează de cea de „reliance interest” (adică paguba suferită de creditorul care a crezut în validitatea contractului şi a cărei reparare îi permite de a fi adus în situaţia în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi contractat), „penalty clauses” şi „liquidated damages clauses”, „punitive damages” (pe care ne limităm de a le enunţa). În fine, lucrarea se încheie cu propunerea unui cadru de rezolvare a situaţiilor de neexecutare intenţionată a obligaţiilor contractuale (conţinând 4 argumente şi 6 recomandări pentru adaptarea remediilor) şi a nu mai puţin de 8 studii de caz relevante în materie.

Lector univ. dr. Gina ORGA-DUMITRIU[7]


[1] Prima secţiune constituie traducerea prezentării oficiale a lucrării de pe site-ul Intersentia.

[2] i.e. instrumente fără forţă juridică obligatorie.

[3] Principles of European Contract Law.

[5] Principles of International Commercial Contracts.

[6] COM(2011)635.

[7] Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Drept Simion Bărnuţiu.

Posted in Afaceri juridice europene, Recenzii, bibliografie, Rubrici.