C-258/14, Florescu şi alţii – Revista Afaceri juridice europene
Skip to content


C-258/14, Florescu şi alţii

C-258/14, Florescu și alții, hotararea din 13 iunie 2017  [CURIA]

I. Trimiterea preliminara a instantei nationale

Potrivit încheierii din 3 aprilie 2014, Curtea de Apel Alba Iulia a formulat o trimitere preliminară cu următorul conţinut:

În privinţa interpretării, se solicită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să se pronunţe asupra următoarelor chestiuni:

1. Un Memorandum cum este cel de înţelegere din 23 iunie 2009 încheiat între Comunitatea Europeană şi România, publicat în Monitorul Oficial nr. 455/1 iulie 2009 poate fi considerat un act, decizie, comunicare, etc. cu valoare juridică în sensul stabilit de Curtea de justiţie (Hotărârea din 3 februarie 1976, C- Pubblico Ministere vs. Flavia Manghera); (Hotărârea din 20 martie 199 7, C- Franca vs Commission) şi poate fi supus interpretării Curţii de Justitţie a Uniunii Europene?

2. În caz afirmativ, Memorandumul din 23 iunie 2009 de înţelegere între Comunitatea Europeană şi România, publicat în Monitorul Oficial nr. 455/1 iulie 2009 trebuie interpretat în sensul că, în vederea reducerii efectelor crizei economice prin reducerea cheltuielilor de personal, Comisia Europeană poate în mod valabil să impună adoptarea unei legi naţionale prin care să fie retras dreptul unei persoane de a încasa pensia contributivă de peste 30 de ani stabilită legal şi încasată anterior legii, pentru motivul că această persoană primeşte salariu pentru o activitate prestată în baza contractului de muncă, diferită de cea din care a fost pensionat?

3. Memorandumul din 23 iunie 2009 de înţelegere între Comunitatea Europeană şi România, trebuie interpretat în sensul că în vederea reducerii crizei economice, Comisia Europeană poate în mod valabil să impună adoptarea unei legi naţionale prin care să fie retras în totalitate şi sine die dreptul unei persoane de încasa pensia contributivă de peste 30 de ani stabilită legal şi încasată anterior legii, pentru motivul că această persoană primeşte salariu pentru o activitate prestată în baza contractului de muncă, diferită de cea din care a fost pensionat?

4. Memorandumul in integrum, şi cu precădere, punctul 5 lit. d din Memorandum care se referă la reorganizarea şi eficientizarea administraţiei publice, trebuie interpretate în sensul că în vederea reducerii crizei economice, Comisia Europeană a impus în mod valabil adoptarea unei legi naţionale care instituie interdicţia cumului pensiei cu salariului în privinţa funcţionarilor pensionaţi din instituţiile publice?

În privinţa chestiunilor prejudiciale, solicităm ca CJUE să stabilească:

(raportat la jurisprudenţa sa constantă în privinţa respectului drepturilor dobândite şi imuabilitatea situaţiilor juridice subiective (Cauza- Gesamthochschule Duisburg, 234/83, 29 janvier 1985 ; Cauza- Verii Wallace, 159/82, 22 septembrie 1983),

dacă :

Art.17, 20, 21 şi 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art.6 din Tratatul Uniunii Europene (TUE), art. 110 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE), principiul securităţii juridice tras din dreptul comunitar şi jurisprudenţa CJUE, pot fi interpretate ca opunându-se unei reglementări precum art.21 alin.2 din Legea nr.554/2004 care prevăd în ipoteza încălcării principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene posibilitatea revizuirii hotărârilor judecătoreşti interne pronunţate exclusiv în materia contenciosului administrativ şi nu permit posibilitatea revizuirii hotărârilor judecătoreşti interne pronunţate în alte materii (civil, penal, comercial, etc.) în ipoteza încălcării aceluiaşi principiu al priorităţii dreptului Uniunii Europene prin aceste din urmă hotărâri?

Art. 6 din TUE în versiunea consolidată Bruxelles, 28 mai 2010 (OR. fr) 6655/2/08 REV 2) se opune unei legislaţii a unui stat membru care condiţionează plata pensiei magistraţilor de carieră, stabilită pe baza contribuţiei acestora timp de peste 30 de ani vechime în magistratura, de încetarea contractului de muncă al acestora în învăţământul superior juridic;

Art. 6 din TUE în versiunea consolidată Bruxelles, 28 mai 2010 (OR. fr) 6655/2/08 REV 2) şi art. 17 alin. 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 83/30.03.2010 şi jurisprudenţa CJUE se opun unei legislaţii care expropriază dreptul de proprietate asupra pensiei deşi a fost stabilit în baza contribuţiei de peste 30 de ani, iar separat, pentru activitatea universitară magistraţii au contribuit şi contribuie la fondul de pensii;

Art. 6 din TUE în versiunea consolidată Bruxelles, 28 mai 2010 (OR. fr) 6655/2/08 REV 2) precum şi dispoziţiile Articolului 2 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2000/78 privind egalitatea de tratament între persoane, fară deosebire de rasă sau origine etnică, şi jurisprudenţa CJUE se opun unei hotărâri date de Curtea Constituţională a unui stat membru care, în controlul de constituţionalitate a legii stabileşte că dreptul la cumulul pensiei cu salariul aparţine doar persoanelor cu mandat, înlăturând astfel de la acest drept pe magistraţii de carieră cărora le este interzisă încasarea pensiei stabilită în baza contribuţiei personale timp de peste 30 de ani, pe motiv că au păstrat funcţia didactică în învăţământul superior juridic.

Art. 6 din TUE în versiunea consolidată Bruxelles, 28 mai 2010 (OR. fr) 6655/2/08 REV 2) şi jurisprudenţa CJUE se opun unei legislaţii care condiţionează sine die plata pensiei magistraţilor stabilită în baza contribuţiei de peste 30 de ani de încetarea activităţii universitare.

Art. 6 din TUE în versiunea consolidată Bruxelles, 28 mai 2010 (OR. fr) 6655/2/08 REV 2) şi jurisprudenţa CJUE se opun unei legislaţii care distruge justul echilibrul ce trebuie păstrat intre protecţia proprietăţii indivizilor si cerinţele interesului general, obligând doar o anumită categorie de persoane să suporte pierderea pensiei de magistrat sub cuvânt că prestează activitate universitară.

I.1. Instanta nationala – Curtea de Apel Alba Iulia

I.2. Stadiul procesual – revizuirea

I.3. Initiativa trimiterii –  revizuenții

II. Întrebarile preliminare publicate in JO - OJ C 292 from 01.09.2014, p.13

III. Incidente procedurale si pledoarii la Curtea de Justitie

IV. Prezentarea Concluziilor Avocatului General

Concluziile Avocatului General Yves Bot prezentate la 21 decembrie 2016 în cauza C-258/14, Florescu şi alţii:

„1)Memorandumul de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, încheiat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009, trebuie considerat un act adoptat de instituţiile Uniunii în sensul articolului 267 TFUE; Curtea este competentă să îl interpreteze.

2)Acest memorandum trebuie interpretat în sensul că nu impune adoptarea unei legislaţii naţionale precum cea în discuţie în litigiul principal, care prevede interdicţia cumulului pensiei nete din sectorul public cu veniturile realizate din activităţi exercitate în cadrul instituţiilor publice dacă nivelul acesteia depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

3)Articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei legislaţii naţionale precum cea în discuţie în litigiul principal, care prevede interdicţia cumulului pensiei nete din sectorul public cu veniturile realizate din activităţi exercitate în cadrul instituţiilor publice dacă nivelul acesteia depăşeşte un anumit prag.

4)Articolul 2 alineatul (2) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă trebuie interpretat în sensul că nu este aplicabil unei legislaţii naţionale precum cea în discuţie în litigiul principal, care prevede pentru persoanele angajate în sectorul public interdicţia cumulului pensiei nete din sectorul public cu veniturile realizate din activităţi exercitate în cadrul instituţiilor publice dacă nivelul acesteia depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

5)Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi principiile echivalenţei şi efectivităţii trebuie interpretate în sensul că nu se opun, în împrejurări precum cele din cauza principală, ca o instanţă naţională să nu aibă posibilitatea de a revizui o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată în cadrul unei acţiuni de natură civilă în cazul în care această hotărâre se dovedeşte a fi incompatibilă cu o interpretare a dreptului Uniunii reţinută de Curte ulterior datei la care hotărârea menţionată a rămas definitivă, în condiţiile în care o astfel de posibilitate există în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti definitive incompatibile cu dreptul Uniunii pronunţate în cadrul unor acţiuni de natură administrativă.”

V.  Pronuntarea Curtii de Justitie prin hotararea preliminara din 13 iunie 2017

Curtea de Justitie s-a pronuntat prin hotararea din 13 iunie 2017 in cauza C-258/14, Florescu si altii:

1)      Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, încheiat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene.

2)      Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, încheiat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009, trebuie interpretat în sensul că nu impune adoptarea unei legislații naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede interdicția cumulului pensiei nete din sectorul public cu veniturile realizate din activități exercitate în cadrul unor instituții publice dacă nivelul acesteia depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

3)      Articolul 6 TUE și articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei legislații naționale precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede interdicția cumulului pensiei nete din sectorul public cu veniturile realizate din activități exercitate în cadrul unor instituții publice dacă nivelul acesteia depășește un anumit prag.

4)      Articolul 2 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă trebuie interpretat în sensul că această dispoziție nu se aplică interpretării unei legislații naționale precum cea în discuție în litigiul principal potrivit căreia interdicția pe care aceasta o prevede privind cumulul pensiei nete din sectorul public cu veniturile realizate din activități exercitate în cadrul unor instituții publice dacă nivelul acestei pensii depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat se aplică magistraților de carieră, însă nu și persoanelor care au fost învestite cu un mandat prevăzut de Constituția națională.

VI. Hotararea pronuntata de catre instanta nationala dupa hotararea preliminara

VII. Bibliografie

Mihaela MAZILU-BABEL, Curtea de Apel Alba Iulia. Întrebare preliminară cu privire la interpretarea unui memorandum. UPDATE: concluzii AG 22 decembrie 2016, JURIDICE.ro, 22.12.2016

VIII. Legaturi cu alte cauze nationale

Lista trimiterilor preliminare din Romania, inregistrate la CJUE

Lista tuturor trimiterilor preliminare formulate de către instanţele din România se află pe platforma IADUER.ro, proiect susţinut de JURIDICE.ro.

:: sursa: IADUER – un proiect CSDEARDAE şi FJR

Dialog & forum Drept si afaceri europene in Romania

Lista trimiterilor preliminare din Romania, inregistrate la CJUE

România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

AFACERI JURIDICE EUROPENE – ARHIVA

Posted in Procedura trimiterii preliminare.