Tribunalul Sibiu hotarareste in cauza in care CJUE s-a pronuntat prin Ordonanta in cauza C-119/17, Lupean si Lupean – Revista Afaceri juridice europene
Skip to content


Tribunalul Sibiu hotarareste in cauza in care CJUE s-a pronuntat prin Ordonanta in cauza C-119/17, Lupean si Lupean

DOSDAR IADUER

Tribunalul Sibiu, Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal, Sentina nr. 276/2018

“Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Justiţie e Uniunii Europene sub dosar nr. C-119/17.

 Prin Ordonanţa pronunţată la data de 22 Februarie 2018 CJUE (138-142 dosar) a statuat următoarele :
1) Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie să fie interpretat în sensul că intră în sfera noțiunii „obiect principal al contractului”, în sensul acestei dispoziții, o clauză inserată într‑un contract de credit încheiat în monedă străină între un profesionist și un consumator fără să fi făcut obiectul unei negocieri individuale, precum cea în discuție în litigiul principal, potrivit căreia creditul trebuie restituit în aceeași monedă, având în vedere că această clauză stabilește o prestație esențială care caracterizează acest contract.
2) Articolele 3-5 din Directiva 93/13 trebuie interpretate în sensul că clauza unui contract de credit, precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia întregul risc de schimb valutar este transferat asupra împrumutatului și care nu este redactată în mod transparent, astfel încât împrumutatul nu poate evalua, pe baza unor criterii clare și inteligibile, consecințele economice ale încheierii acestui contract, este susceptibilă să fie considerată drept abuzivă de către instanța națională cu ocazia examinării acestei clauze, atunci când se constată că, în contradicție cu cerința de bună‑credință, aceasta creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților care decurg din contract, în detrimentul consumatorului. În această privință, revine instanței de trimitere sarcina să evalueze, având în vedere ansamblul circumstanțelor din cauza principală și ținând seama în special de expertiza și de cunoștințele profesionistului în ceea ce privește posibilele variații ale cursurilor de schimb valutar și riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină, în primul rând, posibila nerespectare a cerinței de bună‑credință și, în al doilea rând, existența unui eventual dezechilibru semnificativ, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 93/13.
Ca atare, având în vedere starea de fapt reţinută mai sus şi raportat la dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, ale art. 4 din Cod de procedură civilă, coroborate cu dispoziţiile art. 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE şi raportat la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 193/2000, tribunalul urmează a constata nulitatea absolută a clauzelor cuprinse în art. 1, 11.1, 11.2,11.3, 11.5 din contractul de credit nr. C2204/2400/2641/12.01.2007, iar, pe cale de consecinţă, va obliga pârâtele OTP BANK ROMANIA S.A. şi OTP BANK – Sucursala Sibiu să convertească în lei creditul acordat la cursul de schimb CHF/RON de la data acordării creditului.
De asemenea, pe cale de consecinţă, tribunalul urmează a obliga pârâtele OTP BANK ROMANIA S.A. şi OTP BANK – Sucursala Sibiu să restituie reclamanţilor suma de 44.739,41 lei reprezentând diferenţa curs valutar a monedei CHF/RON raportată la data acordării creditului, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă acestei sume, începând cu data primei perceperi abuzive (data încasării primei rate în care a fost inclusă diferenţa de curs valutar) şi până la data plăţii efective, sumă stabilită de expertiza contabilă efectuată de către expertul GF (filele 35-45) .
În temeiul art. 453 Cod de procedură civilă şi având în vedere dispoziţiile pct. 59 din Ordonanţa CJUE din 20 Februarie 2018 pronunţată în cauza C-119/17, tribunalul urmează a obliga pârâtele OTP BANK ROMANIA S.A. şi OTP BANK –Sucursala Sibiu la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 8.000 de lei către reclamanţi.
 Faţă de cele reţinute, tribunalul constată acţiunea reclamanţilor întemeiată, urmând să fie admisă astfel cum a fost ea formulată.
În drept sunt aplicabile dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, ale art. 4 din Cod de procedură civilă, coroborate cu dispoziţiile art. 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE şi raportat la dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 193/2000.”
Nota Hotararea este supusa apelului.

Posted in Procedura trimiterii preliminare.